METODE MODERNE DE ETANŞARE ÎN ECHIPAMENTELE PNEUMATICE

http://adf.ly/EylhE

LUCRARE DE SPECIALITATE

PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTA PROFESIONALA

Nivel 3

 

Elev.

SPECIALITATEA:

TEHNICIAN MECATRONIST

 

 

Indrumător:

SESIUNEA

 

TEMA:

METODE MODERNE DE ETANŞARE ÎN ECHIPAMENTELE PNEUMATICE

CUPRINS

1.     ARGUMENT

2.     GENERALITĂŢI

3.     TIPURI CONSTRUCTIVE DE ELEMENTE DE ETANŞARE

3.1     Sisteme recomandate pentru etanşarea pneumatică pentru tije

3.2     Sisteme de etansare recomandate pentru etansare tija PTFE

3.3     Alte sisteme recomandate pentru etansare tija /PTFE

           3.4  Sisteme de etansare 1 recomandate pentru cilindri pneumatici standard

           3.5  Sisteme de etansare 2 recomandate pentru cilindri pneumatici standard

3.6 Sisteme recomandate pentru etansare piston standard in regim de lucru usor (mediu)

3.7 Etanşări de rotaţie

3.8 Etanşări cu fluide magnetice

4.     NORME DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII ÎN SISTEMELE PNEUMATICE

5.     BIBLIOGRAFIE

 

 

 

 

 

1.     ARGUMENT

    Conceptul de “mecatronică” (MECAnica + elecTRONICA) a fost folosit pentru prima dată de către japonezi, la începutul anilor ’70. Primul program de educaţie mecatronică în inginerie a fost elaborat în 1978 la Universitatea Toyohashi din Japonia. 

Japonia a fost urmată, la scurt timp, de universităţi de tradiţie din Marea Britanie, Finlanda, Olanda, Germania. La noi în ţară studiul mecatronicii a fost introdus după 1989.

Mecatronica constă în combinarea a trei domenii tehnice mari: mecanic (mecanică fină), electric-electronic şi informatic.

         Aceasta are ca obiectiv principal formarea de specialişti de concepţie, fabricaţie, exploatare şi cercetare, în următoarele domenii de activitate:

-         echipamente inteligente pentru industria de mecanică fină, instrumentaţie, automatizări, roboţi industriali (concepţie, fabricare şi exploatare), automobile, industria nuclearo-energetică, biologie, medicină, etc;
- aparatură electronică şi optoelectronică de uz industrial şi casnic;
- echipamente informatice şi pentru birotică;

-         echipamente pentru cercetare ştiinţifică şi laboratoare.

       Echipamentele pneumatice sunt cele care au revoluţionat prelucrările mecanice , datorită faptului că au putut conferi precizie de execuţie, automatizarea masivă a proceselor de producţie, deplasarea precisă a capetelor de lucru , fixarea fermă şi precisă a pieselor, deplasarea precisă şi fermă a meselor maşinilor unelte, deplasarea precisă a grinzilor.

     Etanşarea sistemelor pneumatice şi hidraulice constituie una din cele mai importante probleme, deoarece are infuenţă capitală asupra bunei funcţionări a echipamentelor.

    In mod firesc industria face eforturi sa obtina efecte de rationalizare pentru garniturile de etansare din interiorul lagarelor printr-o reducere a diversitatii de profile şi de dimensiuni. Având în vedere conditiile cadru diferentiate este imposibil sa se elaboreze un sistem de etansare universal aplicabil. De regula se obtine o solutie optima numai cu o garnitura de etansare special adaptata pentru cazul respectiv de aplicare.

CAP. 2 GENERALITĂŢI

      În domeniul tehnicii de etansare s-au făcut o serie de studii , astfel încât flexibilitatea ceruta atât în ceea ce priveste materialele, cât si

în privinta geometriilor de etansare este dată de  cele 17 tipuri de materiale standard si o serie de materiale speciale .

   Pot fi produse garnituri de etansare cu diametre de pâna la 4.000 mm.

    Există  moderne "Sisteme de analiza pentru Elemente Finite" pentru elastomeri si termoplaste cu care se simulează  comportamentul profilelor

        Din necesitatea de a pune la dispozitie un raport optim geometrie/combinatie de materiale pentru fiecare domeniu de aplicatie, a rezultat o diversitate mare de forme de garnituri de etansare.

    Există două tipuri de etanşări:

    -  LINIARE

Etansari de pistoane, etansari pentru tije de pistoane, garnituri etansare manseta,

curatatoare, inele de ghidare, inele de sprijin, bucse

     -   ROTAŢIONALE

Inele de etansare radiale, inele de etansare axiale, etansari rotative

   Definim  elementele componente ale cilindrului pneumatic conform figurii de mai jos:

Astfel  sistemele de etanşare pot fi clasificate astfel:

-         sisteme de etanşare statice

   Inele O - OR

  Snur din cauciuc - RS

  Seturi Service - BOX

  Saibe cauciuc metal US

  X-Ring

  Banda ghidare

-         sisteme de etanşare de translaţie – garnituri pentru:

  Tija/Piston

  Tija

  Piston

  Racloare

-         sisteme de etanşare de rotaţie

  Simering fara buza de praf - WA

  Simering cu buza de praf - WAS

  Simeringuri speciale VIA VIAS WEPO WB

   Depinzând  de rolul lor funcţional, elementele de etanşare pot fi poziţionate după cum este prezentat în figura de mai jos:

Iată cum se comportă o garnitură de etanşare utilizată cu diverse funcţii:

Profil U simetric      Profil asimetric etanşae tijă      Profil asimetric etanşare piston

Profilul U simetric – nu are destinaţie specială şi poate fi folisit pentru etanşare dinamică atât exterioară cât şi interoară

Profil asimetric  de etansare tija: Acest profil are o latura mai scurta spre interior, destinat etansarii interioare.

Profil asimetric -etansare piston: Acest profil are o latura mai scurta spre  exterior, destinat etansarii exterioare.

Cap. 3 . TIPURI CONSTRUCTIVE DE ELEMENTE DE ETANŞARE

3.1.Sisteme recomandate pentru etansari pneumatice pentru tije

Sistem pentru etansare tija: inel ghidare F01, etansare tija S05-P,

raclor A04-A

Etansare tija S05-P pentru utilizare la aplicatii pneumatice cu sau fara

lubrifiere, profilul special al buzei de etansare permitand retinerea peliculei initiale de lubrifiere.

Raclorul A01-A asigura o protectie fiabila contra patrunderii prafului si murdariei, profilul special al buzei permitand retinerea peliculei initiale de lubrifiere.

Acest sistem este recomandat pentru cilindrii pneumatici standard.

3.2.Sisteme de etansare recomandate pentru etansare tija PTFE

PTFE este o poliamidă, materialul numit TEFLON sau Polytetrafluoroethylene

Sistem pentru etansare tija PTFE: inel ghidare F01, etansare tija S19-F, raclor A27-F

Etansarea tijei S19-F ofera o excelenta rezistenta chimica si termica, frictiune redusa si eliminarea lipirii-alunecarii.

Raclor A27-F cu muchie de stergere ca protectie contra patrunderii prafului si murdariei, cu buza de etansare suplimentara pentru reducerea peliculei reziduale.

Recomandat pentru: aplicatii in industria chimica, cilindri cu deplasare rapida, echipamente de pozitionare, etc.

3.3. Alte sisteme recomandate pentru etansare tija /PTFE

S03-S

arc elicoidal pentru mai multa forta de comprimare, dar flexibilitate redusa

S03-F

procent ridicat de umplere a canalului (industria alimentara)

S25-27

set PTFE chevron pentru o buna presiune de contact la gama de presiune redusa.

Pretensionarea exterioara a arcului este necesara.

S25-27

set PTFE chevron pentru o buna presiune de contact la gama de presiune mare.

Pretensionarea exterioara a arcului este necesara

 3.4. Sisteme de etansare 1 recomandate pentru cilindri pneumatici standard

A11-A   ca solutie de etansare  completa pentru diametre mici si gama de presiune redusa ( 16 bar)

S01-R / A01-A nerecomandat dar utilizabil pentru sisteme pneumatice cu lubrifiere

3.5. Sisteme de etansare 2 recomandate pentru cilindri pneumatici standard

Sistem de etansare pentru piston:

Dispunere spate-in-spate a garniturilor de piston K05-P cu inelul de ghidare F01 intre ele, pentru pistoanele cu dubla actiune sau pentru separarea diferitelor fluide.

Inel de ghidare F01 pentru evitarea contactului metalic intre piston si cilindru.

Recomandat pentru: cilindri pneumatici standard

3.6. Sisteme recomandate pentru etansare piston standard in regim de lucru usor (mediu)

K09-F

pentru frecare redusa

o buna rezistenta termica si chimica

K09-D

un excelent effect de etansare statica si dinamica

K09-H

pentru presiune inalta o buna etansare statica

Sistem de etansare piston : etansare compacta pentru piston K23-N

Garnitura piston K23-N cu inel de sprijin activ, integrat.

Solutie de etansare a pistonului cu o capacitate excelenta de etansare ca si profilul K09-N, dar sunt necesare inlele exterioare de ghidare.

3.7. Etanşări de rotaţie

Sisteme recomandate pentru etansari de rotatie

cele mai uzuale sisteme de etansare a axului de rotatie

R01-AF

dispunere spate-in spate cu inel pentru distributia lubrifiantului

R01-AF Special

dispunere spate-in spate cu canelura pentru distributia lubrifiantului

R01-AF Special

dispunere unul in spatele celuilalt cu inel crestat

Etansarea rotativa: R01-AF

Etansare cu arc si profil exterior solid pentru carcase deschise, fixarea: prin placa de prindere. Utilizare in special in laminoare, mecanisme de actionare mari in industria grea, in constructii navale si alte domenii tehnologice.

Sistemul de etanşare cu inel V

Garnitura rotativa: R06-P / R06-R- asa numitul inel V (Forsheda) se aseaza pe ax si se roteste cu axul. Buzele de etansare sunt influentate de forta centrifuga.

Inele originale sunt executate din NBR (sau Viton), duritate: 60 Shore A

Daca sunt produse din Ecopur : proprietatile materialului sunt mult mai bune (rezistenta la uzura), dar diametrul axului trebuie sa fie cunoscut exact (nu exista gama larga de diametre ale axului ca la inelele originale)

3.8. Etanşare cu fluide magneticeEtanşări cu lichid magnetic

Principiul de etanşare cu lichid magnetic
Lichidele magnetice au numeroase proprietăţi specifice: levitaţia, autolevitaţia, instabilităţile de suprafaţă, rotirea indusă de un câmp magnetic rotativ. În cazul etanşărilor cu lichid magnetic se utilizează posibilitatea poziţionării unei anumite cantităţi de lichid magnetic într-un câmp magnetic neuniform.

 
Forţa magnetică proporţională cu gradientul câmpului şi magnetizarea lichidului, va menţine lichidul magnetic într-un anumit spaţiu contra forţelor gravitaţiei, forţelor centrifugale sau diferenţelor de presiune.

     Lichidul magnetic este introdus în interstiţiul dintre arborele rotitor şi partea fixă a etanşării. Acesta este înglobat în circuitul magnetic al unui magnet permanent, şi este creat un câmp magnetic foarte neuniform. Lichidul magnetic ia forma unui inel "O", etanşând perfect spaţiul dintre părţile în mişcare relativă. Etanşările cu lichid magnetic pot fi utilizate doar pentru gaze.
       Ele sunt de neînlocuit în cazul etanşării trecerilor de vid înalt, sau etanşării perfecte a gazelor toxice, radioactive, sau foarte scumpe, la presiuni moderate.

   

   O susţinută activitate de cercetare a desfăşurat în acest domeniu firma românească ROSEAL S.A.  din Odorheiul Secuiesc.

Cap. 4.   NORME DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

ÎN SISTEMELE PNEUMATICE

§        Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale, specifice acestei activitati.

§        Scopul prezentelor norme specifice este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenti in sistemul de munca (executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).

§        Vârsta persoanelor admise la exploatarea instalaţiilor pentru producerea aerului comprimat va fi de minim 18 ani.

§        La instalaţiile de producere a aerului comprimat se vor afişa, la loc vizibil, instrucţiuni specifice de securitate a muncii privind exploatarea acestora.

§        Operatorul care lucrează la instalaţiile de producere  a aerului comprimat va avea echipamentul de lucru, încălţămintea şi mâinile curate, fără urme de ulei sau grăsime.

§        Atunci când agregatul de comprimare are un singur filtru de aer este interzis curăţarea acestuia în timpul funcţionării.

§        Inainte de punerea in functiune a agregatului de comprimare se va verifica de catre operator intreaga instalatie, inc1usiv legarea la nulul de protectie si la priza de pamant,comform prevederilor standardelor in vigoare, dupa care se va deschide robinetul cu ventil pentru alimentarea cu apa de racire a instalatiei.

§        Debitul apei de racire va fi reglat astfel incat temperatura normala a apei,dupa racirea instalatiei, sa nu depaseasca temperatura indicata in Cartea tehnica a utilajului.

§        Se interzice pornirea agregatului de comprimare fara ca apa de racire sa circule in instalatie.

§        Pornirea si oprirea agrgatului de comprimare trebuie sa se faca conform instructiunilor prevazute in Cartea tehnica a utilazului.

§        0peratorul nu va permite functionarea agregatului daca temperatura aerului comprimat va depasi 60°C, la iesirea din racitoarele finale.

§        Temperatura apei de racire la evacuarea din racitoarele intermediare,precum si din camasile de racire, nu trebuie sa depaseasca valorile prescrise in Cartea tehnica a utilajului.

§        Se interzice utilizarea agregatelor de comprimare a aerului daca apa de rae ire nu are parametri in conformitate cu eei indieati in Cartea tehnica a utilajului.

§        Înainte de oprirea agregatului de comprimare se va proceda la purjarea impuritatilor si a condensului din racitoarele intermediare si finale, oalele de condens, recipiente tampon, precum si a celorlalte puncte de purjare ale separatoarelor pe o distanta de 50 m de statia de compresare in toate directiile.

Agregatul de comprimare a aerului trebuie sa fie oprit in mod obligatoriu in urmatoarele cazuri:

a )spargerea unei conducte;

b )vibratii datorate cuplajelor defecte ale organelor in miscare si fixarii incorecte a conductelor;

c )cresterea presiunii de refulare peste limita maxima prescrisa;

d)scaderea presiunii de separatie sub limita prescrisa;

e )jocuri radiale sau zgomote anormale ale agregatului de comprimare;

f)defectiuni in sistemul de ungere;

g)defectiuni in sistemul de racire;

h)defectiuni in sistemul de transmisie.

Daca se observa si alte defectiuni, decat cele mentionate mai sus, operatorul trebuie sa opreasca imediat instalatia.

§        Agregatele mobile de comprimare a aerului trebuie adapostite pe timp de vara sub soproane iar in timpul verii in incaperi care sa protejeze instalatia contra inghetului.

§        Se interzice instalarea agregatelor de comprimare mobile in incaperile care nu au usi si ferestre cu deschiderea in exterior.

 

BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu M.- Mecanica fluidelor şi acţionări hidraulice şi pneumatice- EDP – 1985

2. Noina, R, Ţanescu L.- Organe de maşini şi mecanisme- Ed. Sigma 2005

3. www.wikipedia

4. http://www.ecoseal.ro/etansari_pentru_pistoane

5. Lichiardopol L. Ş.a.- Mecanică aplicată- EDP-2005

6. www.brml.ro - Norma de metrologie legală

7. http://romseal-jet.ro/docs/RomSeal-Jet-Economos.pdf

8. http://www.flupec.ro/produse-4/ 

9. http://romseal-jet.ro/docs/Elemente%20de%20hidraulica.pdf

10. http://documentatie.smc.ro

11. http://www.kastas.com.

12. http://roseal.topnet.ro/rom/index1.html

METODE MODERNE DE MĂSURARE A PRESIUNII

http://adf.ly/EylhE

LUCRARE DE SPECIALITATE

PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ

Nivel 3

 

 

 

Elev:

SPECIALITATEA:  TEHNICIAN  MECATRONIST

 

 

Indrumător:

SESIUNEA

TEMA:

METODE MODERNE DE MĂSURARE

A PRESIUNII

CUPRINS

1.     ARGUMENT

2.     GENERALITĂŢI

3.     MIJLOACE DE MĂSURARE A PRESIUNII

3.1.         Manometre cu lichid

3.2.         Manometre cu tub Bourdon

3.3.         Manometre cu capsulă

3.4.         Manometre cu membrană

3.5.         Tipuri moderne de manometre

3.5.1. Manometre diferenţiale

3.5.2.  Manometre cu tub Bourdon umplute cu glicerină

3.5.3.  Manometre cu contact inductiv

3.5.4.  Manometre digitale

3.5.5.  Manometre digitale care măsoară şi temperatura

4.              NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PSI

5.              BIBLIOGRAFIE

 

 

 

 

                                      Cap. 1. ARGUMENT

           Procesul de masurare este partea integrantă si absolut necesara a oricarui tip de productie. In functie de tipul de productie , se aleg mijloace de masurare potrivite.

         Controlul trebuie sa asigure o productivitate corespunzatoare prelucrarii si executiei produselor sa fie cat mai economic(cota-parte care-i revine din pretul de cost al produselor sa fie cat se poate de redusa).

         Productivitatea inalta se poate realiza pe doua căi:

         1.Folosirea unor mijloace de control si masurare de inalta productivitate,proiecte si construite special sau adaptate la o anumita productie;

         2.Aplicarea unor metode de inalta productivitate,folosindu-se fie mijloace de masurare universale,fie mijloace speciale.

         Ambele cai trebuie sa conduca la micsorarea substantiala a numarului de controlori,in raport cu volumul de productie.

         Astfel , dupa cum s-a constatat practic controlul cu productivitate inalta reduce , pentru aceeasi cantitate de produse prelucrate , pana la de 10 ori numarul de controlori.

         Totodata , in pretul de cost al produselor , cota-parte care revine controlului se micsoreaza de la cateva procente , la cateva fractiuni de procente.

Măsurarea este operatia metrologica prin care o marime fizica este comparata cu unitatea de masura specifica.

         Obiectul purtator al marimii fizice se numeste măsurand.

          Rezultatul masurarii este valoarea efectiva V, care ne arata de cate ori unitatea de masura se cuprinde in marimea de masurat.

         V = =k               

unde :

         M – marimea de masurat;

         U.M – unitatea de masura;

         kR0

         Deci, V = k (U.M).

Masurarea se termina odata cu aflarea valorii V a marimii masurate si prezinta aspect cantitativ.

         De multe ori, aflarea rezultatului cantitativ al masurarii nu este suficienta. De aceea, in practica curenta, masurarea este, in mod frecvent, urmata de control si verificare.

         Controlul include notiunea de calitate, deoarece el presupune si un proces de comparare a valorii masurate cu o valoarea de referinta si, deci, stabileste concordanta cu normele initial impuse.

         Prin verificare se stabileste daca valoarea determinate corespunde valorii impuse, compararea facandu-se direct cu marimea impusa.

       Măsurarea presiunilor în sistemele tehnice este o componentă de bază a procesului de funcţionare a sistemelor pneumatice şi hidraulice, întrucât variaţiile necontrolate ale acestui parametru ar putea pune în pericol nu numai funcţionarea, dar şi securitatea celor care deservesc sistemul: muncitori , tehnicieni, personal de control şi verificare, personal de întreţinere.

    Presiunea este factorul definitoriu al sistemelor pneumatice şi hidraulice şi de aceea sunt monitorizate atent evolţiile în timp ale acestuia pe tot parcursul procesului.

Cap. 2.  GENERALITĂŢI

Procesele tehnologice industriale se caracterizeaza printr-un numar mare de parametri: temperaturi, presiuni, debite etc.

Cunoasterea modului de desfasurare a unui proces tehnologic necesita obtinerea rapida de informatii privind valoarea fiecarui parametru.

In unele cazuri, informatia privind conditiile de desfasurare a unui proces tehnologic este convertita, adica transformata in valori numerice care sunt prelucrate de calculatoare.

                  Presiunea este o marime fizica egala cu raportul dintre marime fortei F, care apasa normal si uniform pe o suprafata, si aria S acestei suprafete.

                                      p = F/S.

          In industrie presiunea este un parametru important pentru diferite procese : chimice, hidraulice, pneumatice, mecanice, etc. astfel ca masurarea si verificarea ei devine obligatorie  pentru supravegherea desfasurarii acestor procese.

          In functie de originea scarii pe care se masoara, există mai multe tipuri de presiuni:

·       presiunea barometrica, (absoluta), masurata pe scara barometrica in care reperul „0” corespunde vidului absolut;

·       presiunea manometrica, (relativa), masurata pe scara manometrica, unde reperul „0” corespunde presiunii atmosferice. In acest caz, presiunea mai mare decit presiunea atmosferica se numeste suprapresiune iar presiunea mai mica decit presiunea atmosferica se numeste depresiune sau vcuum (denumit uneori si vid tehnic);

·       presiunea diferentiala, pd = p1 – p2, reprezinta diferenta intre doua presiuni. Aceste presiuni pot fi parametrii unor procese diferite sau parametrii unor etape diferite ale aceluiasi proces;

·       presiunea hidrostatica, ph = ρ· g·h, reprezinta presiunea exercitata de greutatea unei coloane de lichid.

Unităţi de măsură pentru presiune.

            In S.I. unitatea de masura pentru presiune se numeste pascal, cu simbolul „Pa”: 1Pa = 1N/1m² . ). Această unitate a fost adoptată în 1971.

            In tehnica mai sunt tolerate si unele dintre vechile unitati de       masura:

       atmosfera fizica

                                bar

                                 1 bar = 10⁵ Pa, ca fiind foarte apropiată ca mărime de vechea atmosferă tehnică (at).

       milimetru coloana de mercur sau torr

       milimetru coloana de apa

       poundal per square inch

·        MKfS: 1 kgf/cm² = 1 at = 98166,5 Pa

·        CGS: 1 barie = 1 dynă/cm² = 0,1 Pa

   Uneori presiunea este exprimată în mmHg, ca presiunea exercitată de o coloană de mercur cu înălţimea de 1 mm. Deoarece în această definiţie intervine densitatea mercurului – mărime a cărei valoare se putea modifica odată cu creşterea preciziei mijloacelor de măsurare – prin convenţie s-a stabilit că 760 mmHg = 1 atm (atmosferă fizică) = 101325 Pa. Atmosfera fizică este considerată presiune normală în definirea multor proprietăţi şi corespunde aproximativ la presiunea atmosferică la nivelul mării.
   La fel, presiunea se poate exprima în înălţimea unei coloane de lichid oarecare, mult folosită fiind apa: mmH₂O. Presiunea este dată de relaţia (vezi mai jos la presiune hidrostatică):

Densitatea lichidului ρ nu se cunoaşte exact, iar acceleraţia gravitaţională g nu are valori identice în orice punct de pe Pământ, aşa că în mod convenţional se consideră g = 9,80665 m/s², iar pentru apă ρ = 1000 kg/m³.
Deşi neacceptate în fizică, aceste „unităţi manometrice” se întâlnesc în practică, de exemplu presiunea sangvină adesea este exprimată în milimetri de mercur, iar la scufundări 10 m adâncime corespund la „o atmosferă”.
La gaze, presiunea este uneori exprimată nu ca presiune absolută, ci ca presiune relativă, relativ la presiunea atmosferică.
    Un exemplu este presiunea aerului în pneurile automobilelor, unde se spune "220 kPa", ceea ce însemnă 220 kPa peste presiunea atmosferică. Deoarece presiunea atmosferică la nivelul mării este de cca. 100 kPa, presiunea absolută în pneu este cca. 320 kPa. În tehnică se spune "o suprapresiune de 220 kPa".
Unităţile de măsură pentru presiune pot fi sintetizate în următorul tabel:

  O prezentare sintetică a mijloacelor de măsurare a presiunii clasificate după o serie de criterii, poate fi găsită în tabelele de mai jos:

Criteriul de clasificare	Tipul aparatului
Dupa principiul de functionare	cu lichid	- cu tub in forma de U - cu tub si rezervor: · cu tub vertical · cu tub inclinat - micromanometre cu compensare (Askania) - cu doua lichide manometrice - diferentiale
	cu element elastic	- cu tub Bourdon - cu membrana - cu capsula - cu burduf
	Electrice	- cu traductoare electrice (rezistive, inductive, tensometrice, piezoelectrice, capacitive) - cu traductoare pneumatice - cu traductoare de presiune utilizate in sistemele de reglare automate

Criteriul de clasificare	Tipul aparatului
	Combinate	- cu plutitor - cu tor oscilant - indicatoare de vid - cu clopot - diferentiale
Dupa su-bordonarea metrologica	- etaloane - de lucru
In raport cu presiunea atmosferica	- manometre si micromanometre care masoara suprapresiuni - vacuummetre si microvacuummetre care masoara depresiuni - manovacuummetre si micromanovacuummetre care masoara atit suprapresiuni cit si depresiuni
Dupa afisarea rezultatului masurat	- indicatoare · cu indicare continua · cu indicare discontinua - inregistratoare - indicatoare- inregistratoare
Dupa domeniul de presiune	- de presiune relativa (manometre, vacuummetre, manovacuummetre) - de presiune absoluta joasa (de compresie, termoelectrice, cu ionizare, radioactive)
Dupa locul de masurare	- cu indicare locala - cu transmitere la distanta a indicatiei
Dupa tipul protectiei	- care lucreaza in conditii normale (obisnuite) - cu protectii speciale (impotriva fluidelor corosive, presiuni- lor pulsatorii, socurilor de presiune, temperaturilor mari, etc.)

Cap. 3. MIJLOACE PENTRU MĂSURAREA PRESIUNII.

3.1. Manometru cu lichid.

                    Functionarea acestor manometre se bazeaza pe fenomenul de echilibrare a presiunii masurate cu presiunea unei coloane de lichid. Lichidele intrebuintate in mod obisnuit sunt : mercurul, apa, alcoolul, glicerina, petrolul sau derivatele lui si poarta numele de lichide manometrice.

                   Cel mai simplu aparat pentru masurat presiunea este manometrul cu tub de sticla in forma de « U ». El consta dintr-un tub din sticla in forma de « U », umplut cu un lichid manometric . Unul dintre brate se pune in legatura cu recipientul a carui presiune trebuie masurata, celalalt aflinu-se in legatura cu atmosfera. Daca presiunea din recipient este mai mare decit cea atmosferica, se va produce o denivelare a coloanelor de lichid care exprima valoarea presiunii din recipient.

      3.2.  Manometrul cu tub  curbat BOURDON

    Elementul sensibil de masurare este un tub cu pereti subtiri, confectionat din alama, bronz fosforos sau otel, curbat sub forma unui arc de cerc cu desciderea unghiulara de 200…270º.

    Înşurubând cepul racord la conducta prin care circulă fluidul a carui presiune trebuie masurată, fluidul patrunde în tubul manometric şi îl deformează proporţional cu valoarea presiunii de măsurat (la suprapresiune sau depresiune, diametrul tubului creşte sau se micsorează).

    Ca urmare capătul liber al tubului îşi schimbă poziţia iniţială, modificându-se poziţia pârghiei, care va acţiona asupra sectorului dinţat, rotindu-l şi făcându-l să angreneze cu pinionul.

     O dată cu pinionul se va roti şi acul indicator în faţa cadranului gradat. Arcul spiral are rolul de a aduce acul indicator în poziţia iniţială după măsurare .

Citirea manometrului:

    Se determină valoarea unei diviziuni de pe cadranul aparatului prin împărţirea domeniului de măsurare la numarul de diviziuni

    Valoarea citită în dreptul acului indicator se află înmulţind numărul de diviziuni cu valoarea unei diviziuni.

    În figura de mai jos prezentăm un manometru cu tub Bourdon din catalogul firmei germane Empeo:

Alte variante constructive prezentate de firma românească Fland:

VARIANTE CONSTRUCTIVE MECANICE:

a) Manometre cu carcasa din otel si Bourdon din alama diametre de carcasa: Ø40 ;Ø50 ;Ø63 ;Ø80 ;Ø100 ;Ø160 mm  clase de precizie: ± 1,6%; ± 2,5% domenii: 0/0,6 ... 0/400 bar sau vacuum -1/0 bar ... -1/+24 bar conectari la proces: axiale sau radiale cu filet G 1/2 ;1/4 ; 1/8 si alte tipuri de filet, la cerere

b) Manometre cu carcasa si burdon din otel inox diametre de carcasa: Ø63 ;Ø80 ;Ø100 ;Ø160 ;Ø250 mm  clase de precizie: ± 1% domenii: 0/0,6 ... 0/7.000 bar sau vacuum -1/0 bar ... -1/+24 bar conectari la proces: axiale sau radiale cu filet G 1/2 ;1/4 si alte tipuri de filet, la cerere

c) Manometre cu carcasa si burdon din otel inox si 1,2,3 sau 4 contacte electrice diametre de carcasa: Ø100 ;Ø160 ;Ø250 mm clase de precizie: ± 1% domenii: 0/1 ... 0/1.600 bar sau vacuum -1/0 bar ... -1/+24 bar conectari la proces: axiale sau radiale si alte tipuri de filet, la cerere contacte: standard, magnetice sau inductive  contactele pot fi configurate: min, max, min-min, max-max, sau min-max

 3.3. Manometrul  cu capsulă

    Elementul elastic este o capsulă formată din două membrane lipite pe contur.

    Sub acţiunea presiunii introduse în capsulă, deformaţia care apare este transmisă prin mecanismul multiplicator la acul indicator.

   Firma Fland prezintă manometrul cu capsulă cu următoarele caracteristici tehnice:

Manometre cu capsula
	diametre de carcasa: Ø 100 sau Ø 160 mm
	domenii: 0/2,5 pana la 0/600 mbar sau vacuum -4/0 mbar pana la -600/0
	racordari la proces: axiale sau radiale cu filet G ½”
	element elastic din alama sau otel inox
	carcasa otel inox

3.4. Manometrul cu membrană

    Elementul elastic la aceste aparate este o membrană montată într-o cameră de presiune.

Schema de principiu a unui astfel de manometru este următoarea:

    Transmiterea presiunii şi transformarea ei în indicaţie pe cadranul aparatului se face prin acelaşi mecanism multiplicator ca la manometrele cu tub Bourdon.

    Membranele sunt plăci metalice subţiri, cu feţe plane sau ondulate concentric, confecţionate din aliaje metalice: bronz fosforos, bronz sau beriliu.

    Sub acţiunea presiunii, membrana se deformează, centrul ei se deplasează şi transmite mişcarea la mecanismul amplificator.

 Un astfel de manometru este cel prezentat de firma germană Empeo:

Carcasa este din poliamidă, sistemul de măsurare din oţel special SS 316, acul indicator din aluminiu vopsit în negru, domeniul de măsurare 0- 2,5 bar.

3.5. Tipuri  MODERNE de  MANOMETRE

          

      3.5.1. Manometrele diferenţiale

  

  Aceste manometre au în interior două tuburi Bourdon  active independente. Fiecare sistem are propria conexiune făcută pentru o presiune înalt şi una pentru o presiune joasă. Ambele presiuni produc o deplasare/ deformare duală a tuburilor Bourdon.

   Scara gradată este împărţită în două jumătăţi.

  Acul negru este pentru conexiunea de presiune înaltă, iar acul roşu pentru cea joasă.

    Permite citirea directă a diferenţei de presiune. Această diferenţă nu trebuie să scadă sub 20% din valoarea scării de măsurare.

     3.5.2..Manometrele cu tub Bourdon şi umplute cu glicerină

   Sunt nişte manometre speciale care sunt utilizate pentru măsurători de înaltă precizie şi a căror acurateţe ar putea fi afectate de eventuale şocuri sau vibraţii.

  Prezenţa glicerinei face ca deplasarea acului să nu fie influenţată de vibraţii, jucînd rolul de amortizare eficientă a acestora.

          3.5.3. Manometrul cu contact inductiv

   Este un manometru de înaltă precizie construit după normele europene în vigoare EN 834 -1 ,  construit integral din oţel , conferindu-i o robusteţe specială într-o construcţie compactă.

        3.5.4. Manometrele digitale

  Sunt destinate masuratorilor in instalatii, dar pot fi folosite si ca etaloane, pentru verificarea altor manometre. gama de presiuni masurate este intre 0,5 si 2000 bari, iar precizia este cuprinsa intre 0,05% si 0,2%. Rezolutia este mare si au baterie interna.

     Firma Sincro Systems prezintă un astfel de manometru:

    

   El poate fi cuprins într-un panou printr-o carcasă livrată la cerere.

   Dacă este dotat cu două traductoare, poate fi transformat în manometru diferenţial.

          3.5.5. Manometre digitale care măsoară simultan şi temperarura.

 Un astfel de model este cel de la firma Termodensirom SA:

    Manometrul prezinta o remarcabila precizie de 0,05% din scala, incluzand efectele linearitatii, histerezisului, repetabilitatii si temperaturii pe intreg domeniul de temperatura compensata. Manometrul este special gandit pentru a fi portabil. Avand o rezistenta ridicata instrumentul este gazduit de o carcasa din otel inox de 3 inch.
   Acest aparat de inalta acuratete ofera un meniu configurabil, protectie prin parola, precum si conversia unitatilor ingineresti, sapte limbi selectabile, un grafic bara si o rata de amortizare a indicatiilor de presiune modificabila. Fiecare unitate este insotita de un certificate de calibrare emis de NIST.

Cap. 4. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Probleme cu caracter organizatoric aferente activitatii de masurare pot influenta hotarator (direct sau indirect) producerea accidentelor de munca sau a imbolnavirilor profesionale, a securitatii personalului si a aparatelor (instalatiilor),

Datorita acestui lucru, se va acorda o atentie deosebita următoarelor elemente:

-controlul frecvent a conditiilor la locul de munca;

-controlul dotarii instalaiilor si al aparatelor cu dispozitive de tehnica securittaii muncii, precum si a personalului, cu echipament si materiale de protecie, inainte de inceperea lucrului;

-organizarea locului de munca si a activitatii respective;

-asigurarea disciplinei in munca;

-supravegherea permanenta a elevilor, sub aspectul respectarii normelor de protectia muncii;

-lucrarea de laborator se va executa numai dupa verificaea montajului de catre profesor, respectand indrumarile si indicatiile profesorului;

- nu se va lucra cu mainiie ude si nu se vor atinge partile aflate sub tensiune,nu se va efectua nici-un fel de modificari asupra montajului, atata timp cat acesta se afla sub tensiune;

- se vor utiliza echipamentul si materialele de protecrtie individuala.

Este strict interzisa orice modificare a destinatiei aparatului sau a utilajului, daca acestea contravin normelor si regulamentelor in vigoare.

Existenta si buna functionare a aparatelor de masura si control si a dispozitivelor de protectie a muncii fac parte din buna organizare a locului de munca.

La fiecare loc de munca, vor fi afiate vizibil  instruciunile de protecia a muncii si de lucru, insotite schemele aparatelor si ale utiajelor si de instructiunile de folosire.

Laborantii si profesorii sunt obligati sa asigure organizarea corespunzatoare a activitaii, la fiecare loc de munca, in conditii de securitate a personalului si a aparatelor, prin:

-verificarea bunei functonari a aparatelor si instalatiilor, luand masuri operative de remediere a deficientelor

-verificarea modului in care sa intretin aparatele,instalatiile si legarea la pamant si la nul a celor care pot produce accidente prin electocutare;

-instruirea corespunzatoare a elevilor , verificarea cunostintelor acestor , mentinerea stricta a ordinii si disciplinei;

-repartizarea sarcinilor , indrumarea si controlul operatiilor , asigurarea asistentei tehnice permanente;

-asigurarea iluminatului , a incalzirii si a ventilatiei in laborator.

Personalul desemnat poate indeplini lucrarile de verificare numai dupa ce si-a insusit temeinic urmatoarele cunostinte:

-regulamentrul de ordine interioara a umiditatii;

-legislatia de protectie a muncii in vigoare , aferenta activitatii respective;

-normele de protectie a muncii,generale si cele specifice locului de munca;

-instructiunile de lucru;

-notiunile de prim-ajutor.

5. BIBLIOGRAFIE

1..Dodoc P, Metrologie generala -  Editura Didactica si Pedagogica ,Bucuresti

2..Ionescu , G.,Masurari tehnice si traductoare,Institutul Politehnic Bucuresti

3.Neagu,I,Constantin , Mariana,Ciocârlea Vasilescu,A,-Măsuratori si legislatia metrologica

              4. http://www.tdr.ro/
                  5.www.spot.ro
                   6. www.germanelectronics.ro
                  7. www.micromed-shop.ro
                  8. http://www.componenteindustriale.ro

                   9 http://www.fland.ro/presiuni.html

                    10.http://www.empeo.de/gb/index.html

                     11. http://www.sincro.ro/produse.html